Definitie
TESTAMENT
Nu-ţi voi lăsa drept bunuri, după moarte,
Decât un nume adunat pe o carte,
În seara răzvrătită care vine
De la străbunii mei până la tine,
Prin rapi şi gropi adânci
Suite de bătrânii mei pe brânci
Şi care, tânăr, să le urci te-aşteaptă
CARTE
Cartea mea-i, fiule, o treaptă.
Aşeaz-o cu credinţa căpătâi.
Ea e hrişovul vostru cel dintâi.
Al robilor cu săricile, pline
De osemintele vărsate-n mine.
OSEMINTE
Iubirea noastra a murit aici.
Tu frunza cazi, tu creanga te ridici.
Atat amar de ani e de atunci!
Glicina tu, florile-ti arunci.
IUBIRE
Iubeşti – când ulciorul de-aramă
se umple pe rând, de la sine
aproape, de flori şi de toamnă,
de foc, de-anotimpul din vine.
Iubeşti – când suavă icoana
ce-ţi faci în durere prin veac
o ţii înrămată ca-n rana
străvechiului verde copac.
TOAMNA
Rasună din margini de târg
Un bangat puternic de armă;
E toamnă… metalic s-aud
Gorniştii, în fund, la cazarma.
S-aude şi-un clopot de şcoală,
E vânt, şi-i pustiu, dimineaţa;
Hârtii şi cu frunze, de-a valma,
Fac roata-n vârteje, pe-o piaţă.
Se uită în zări catedrala,
Cu turnu-i sever şi trufaş;
Gradina oraşului plânge,
Şi-aruncă frunzişu-n oraş.
Această este minunată leapşa pe care am primit-o cu ceva timp în urmă de la Gabriela.
Regula era simplă: sa creezi o definiţie şi din aceasta să alegi un cuvânt pentru care sa inventezi o altă definiţie şi aşa mai departe.
Eu am pornit de la cuvântul “testament” şi toate definiţiile cuvintelor ingroşate.
Am încercat să adaptez leapşa pe care am primit-o, oferind definţii din poeziile cele mai cunoscute ale literaturii noastre.
Ofer această leapşă oricui va dori sa o preia.

Camelia a zis,
iulie 11, 2010 la 8:02 pm
Foarte frumos, Xaender! Mi-a plăcut mai ales osemintele iubirii îngropate toamna. Glumesc! Le-ai împletit minunat.
Camelia a zis,
iulie 11, 2010 la 8:50 pm
Mi-a plăcut aşezarea. Osemintele iubirii…cam aşa ar fi trebuit să scriu. Altfel, m-ar putea bănui careva de lipsa acordului subiectului cu predicatul.
Camelia a zis,
iulie 11, 2010 la 8:52 pm
substantiv pluralia tantum-oseminte!
Copilarie marcata… « Gabriela Elena a zis,
iulie 14, 2010 la 8:35 pm
[...] Nu stiu de ce dar acum mi-am amintit de Donald Zolan, cel care a vazut atat de bine sufletul copiilor. Acum toate aceste picturi parca subliniaza durerea… [...]
Camelia a zis,
iulie 25, 2010 la 6:02 pm
Am trecut să văd ce mai faci! Povesteşte-mi!
xaender a zis,
iulie 27, 2010 la 11:40 am
In ultimul timp am fost cam ocupat, dar astept cu nerabdare o scurta si binemeritata vacanta.